Am scris mai demult un articol despre pietele mele preferate de Craciun. Cum sezonul a inceput din nou si am tras o fuga pe acolo, am realizat ca sunt multe cuvinte intortocheate in germana, unele chiar greu de pronuntat din cauza conglomeratului de consoane. Dar, ce e in spatele lor? Mancare si bautura delicioase, asa ca, sa trecem la treaba!
Inainte de a intra in paine, sa facem rotatii de maxilar, exercitii cu limba, sa ne dregem vocea si sa incercam cu Weihnachtsmarkt. Weih..nachts…markt. Hai sa ii mai dam o sansa, inainte sa arunci si o “vorba buna”. Weihnacht inseamna Craciun si Markt inseamna piata, deci Weihnachtsmarkt e un cuvant compus care inseamna piata de Craciun. Si normal, de ce sa irosesti un spatiu in plus, cand poti sa le unesti, pana la urma!? Eficienta maxima sa fie! In romana se pronunta, cu putin exercitiu, cam asa vainahtsmarct. Hai, ca nu a fost chiar asa greu, nu?
Si acusi, sa luam taurul de coarne!
1. MARONI (se citeste chiar asa, maroni)
Prima oara am mancat castane coapte in Austria, provinciala din mine nu a mai vazut asa ceva nici in Focsani si nici in Bucuresti. Sunt preferatele mele, dar cunosc si multe persoane care nu sunt fan. Mie mi se pare ca nu toate sunt la fel de bune, exista putine locuri unde sunt perfect coapte, cat sa fie crocante, dar si moi pe dinauntru. Ele se gasesc peste tot prin oras, nu numai la pietele de Craciun, in standuri mici, special amenajate pe la colturi de strazi. Au, de obicei, doua butoaie mari unde sunt coapte, in sertare speciale, nu inainte de a fi crestate.
2. KARTOFFELPUFFER (se pronunta cartofălpufăr)
La aceleasi tonete cu Maroni, il gasiti si pe magicul Kartoffelpuffer. Este o reteta veche si austriecii sunt mari iubitori, de obicei il gatesc si in casa. Se rad cartofii, se storc de zeama, se condimenteaza si apoi se prajesc in ulei. La stand nu sunt prajiti, ci copti. Merita sa mentionez ca eu ii banuiesc ca ii cumpara congelati si ii coc, nu sta nimeni sa rada cartofii. De aceea mi se pare ca nu au acelasi gust cu Kartoffelpuffer de la restaurant sau gatit in casa. Daca alegi sa gusti, o sa te intrebe daca vrei cu usturoi. Yum! Da! E mai bun cu usturoi.
3. Bratkartoffel (se pronunta bratcartofăl)
Acesta este al treilea produs vandut la aceste tonete stradale, cartofi taiati in forma wedges si apoi copti. Si chiar sunt cartofi, cartofi adevarati, taiati, in majoritatea locurilor. Nu congelati sau cumparati in pungi (nu prea sunt prietena cu ei). Se poate alege sare pe deasupra sau doar asa simpli, recomand cu sare. Sunt calzi si au gust… ca acasa labunica… pentru mine.
4. GLÜHWEIN ( acest ü se citeste mai greu in romana pentru ca nu avem o pronuntie exacta pentru el. O incercare, cat de cat pe aproape, de a pronunta acest cuvant este gliuvain).
Baza oricarei experiente la o piata de Craciun este vinul fiert, aceasta magica potiune ce iti pune sangele sa se miste cat de cat, in frigul de afara. Am amintirea iernilor cand faceam vin fiert in casa, cu tata. Din vinul 100% natural, facut cu mainile lui, din strugurii din curtea noastra moldoveneasca. Adaugam cuisoare, nucsoara, scortisoara, mar si portocala, zahar putintel si iesea divin. E tare bun si acesta de pe la standuri, chiar daca, pentru papilele mele, are o tenta putin de comercial. Moa, ce pofta mi s-a facut, Doamne!
Important de stiut este ca fiecare piata de Craciun are in fiecare an alt model de cesti. Cand dai comanda de vinul fiert, ti se va lua si o garantie pe cana. Daca o returnezi, de obicei, la orice stand cu bauturi, nu doar de acolo de unde ai cumparat-o, primesti garantia inapoi. O expresie foarte cunoscuta pentru aceasta, deja impamantenita in Viena este: “Zurück, bitte” (Inapoi, va rog!). Se pronunta tzuriuc bite. Chiar daca nu este plina de formalitati, este atat de utilizata, incat a devenit parte din intreaga experienta. Daca nu doresti sa o returnezi, esti liber sa pleci cu cana in buzunar. Asta dupa ce ai savurat si ultima picatura de vin fiert aburind.
5. HEIßE PUNSCH (semnul acesta dubios ß este un s mai ascutit cum ii zic ei. Nu e loc de panica, poti sa ii zici simplu s si nu se supara. Totul se pronunta haise punci, adica punsch fierbinte).
Aici intram pe teritoriul meu, deoarece sunt in general iubitoare de bauturi dulci (vin fiert, vin demi dulce, etc.). Vin in multiple variatii si neamuri si triburi, asa ca nu ai cum sa le incerci pe toate, numai daca chiar insisti ca intoarcerea la hotel sa devina doar o amintire vaga. Exista punsch cu alcool sau fara alcool, pe baza de mere, dar si pe baza de lichior de oua, cu aroma de caramel, cafea, vanilie si pana la chestii superextravagante. The sky is the limit, ce sa mai! Exista chiar si punsch pentru copii, se cheama Kinderpunsch. Si atentie, de obicei vine cu un munte de frisca deasupra, ideal sa bagi nasul prietenului. Dar, daca nu vrei, atunci poti sa spui ca nu vrei cu frisca. Si, pe cat de frumos suna in romana cuvantul frisca, pe atat te loveste cu capul de zid varianta germana: Schlagobers (se pronunta intre șlagobărs si șlagobers).
6. ALKOHOLFREI (un cuvant important, mai ales daca mergeti cu copiii si vor si ei sa deguste cate una, alta. Se pronunta cum se scrie, alkoholfrai. Spre deosebire de romana, h este destul de sonor). Daca vedeti alte variante, ca in poza, alkoholfreies/ alkoholfreier… acel final cu es/er este de fapt articolul hotarat al cuvantului ce urmeaza. Mai bine nu va puneti astfel de intrebari, ci doar il savurati.
Acest cuvant, tradus taraneste, inseamna liber de alcool. Exista diferite variante de bauturi fara alcool, de la Kinderpunsch-ul de mai sus pana la vin fiert fara alcool. Cum o mai fi si asta, oare? Suna a supa de pui fara pui, faimoasa gluma a adolescentei mele. Pui apa, pui legume, pui sare, pui piper, pui fidea, pui nu pui… si iti iese supa de pui.
7. BAUERNKRAPFEN (Bauernkrapfen. Kkkkrapfen, cred ca suna mai degraba, dupa cateva pahare de vin fiert sau punch)
Desi nu sunt mare fan, multi sunt innebuniti dupa ele, mai ales copiii. Tradus ad literam ca gogoasa fermierului, acest desert este efectiv o gogoasa fara gaura, ca cele americane. Aceasta o face mai prietenoasa cu diferite variatii de umpluturi, cea mai cunoscuta in Viena este cu gem de caise, Marillenkrapfen.
8. LEBKUCHEN (pur si simplu lebcuhăn)
Am mai mancat si eu turta dulce in Romania, din aceea rotunjoara, asa ca o mini-painica. Insa austriecii au o adevarata pasiune pentru turta dulce. Cred ca nu e familie de austrieci, din aceea traditionala, care sa nu faca in casa cel putin doua-trei tipuri. Sunt cu diferite arome, de la scortisoara la cocos, cu glazura sau fara, cu scris sau fara, in forma de inimioare, cerculete, stelute, ursuleti, iepurasi si tot ce iti mai trece prin minte. Mi se par perfecte pentru cadouri, gustoase, practice si totusi rezonabile la pret (desi, oricarui turist o sa i se para scumpe, probabil).
And now just walk into a
winter wonderland…