Nu m-a avertizat nimeni ca atunci cand intri in perioada de Parenthood, intri de fapt pe un teren minat. Ajungi sa iti dramuiesti raspunsurile, iar de intrebari… ce sa mai zic? Uneori e mai bine sa nici nu le adresezi, caci e posibil sa vina tornade si uragane peste tine.
Cum, ai luat biberoane Avent si nu Tommy nu stiu care? Pfiu, focul Iadului sa te parjoleasca, mama denaturata ce esti!
Ai adus o suzeta in casa si i-ai mai si infipt-o bebelusului in gura, in speranta sa taca macar o secunda, dupa ore intregi de Karaoke nesolicitat, mai ales in miez de noapte? Pai, l-ai cam distrus pe viata! Nu se mai exprima emotional, o sa ramana un anesteziat sentimental pana il ingroapa la o varsta inaintata.
I-ai dat bucati de fructe si legume? Se ineaca! I-ai dat piure… i-ai luat sansa de a se dezvolta intr-un adult responsabil.
Sunt pe mai multe grupuri de mamici, de unde probabil voi iesi cu viteza luminii (cu exceptia comunitatii La Primul Bebe, care este de un real sprijin), deoarece in viata mea nu am intalnit atata agresivitate verbala, lipsa de sustinere si neintelegere. Mai mult decat atat, am scris de ceva vreme un articol intitulat “Da, recunosc sunt o “Bad Mom.”, care a descatusat cateva galeti de noroi verbal si emotional ajuns la mine in inbox.
Nutresc doar speranta, poate e desarta, dar poate nu, sa intelegem noi, toate mamele, ca fiecare are dreptate in felul ei. Fiecare alege ce crede ca este mai bine pentru puiul ei. Fiecare trece prin momente grele, in care nu este sustinuta, se simte izolata intre patru pereti, alaturi de o bucatica de om, dependent total de noi cativa ani. Fiecare are proprii ei demoni si ingeri, cu care danseaza mai putin sau mai mult armonios. Sa dam crezare, caci nu toti bebelusii sunt la fel, iar daca uneia i se pare mai usor, nu inseamna ca este la fel si pentru altele dintre noi.
Sa fim mai intelegatoare si mai pasnice… asta visez. In gamalia mea de viata, sper ca intr-o zi sa descopar mai multa sustinere emotionala, morala si informationala intre mame, decat bobarnace date constant si perpetuu, doar pentru ca cineva alege o alta cale. Ce conteaza cel mai mult este iubirea, protectia, ingrijirea, gingasia si atentia pe care o oferim copiilor nostri. Sa se simta apreciati si iubiti neconditionat, sa aiba o panza emotionala si sprirituala de sustinere, care sa ii ajute sa isi creasca aripi, iar la momentul potrivit sa isi ia zborul in propria lor viata.
Haideti, mame! Picatura cu picatura, cuvant dupa cuvant sa fim mai degraba un real ajutor pentru noile mamele, care cauta un dram de intelegere si nu de dreptate absoluta (care intre noi fie vorba, nici nu exista).
“Inima unei mame este un abis adanc
la capatul careia vei gasi
oricand iertarea.”
Honore de Balzac