Eu, daca nu calatoresc putin, macar putin de tot o perioada de timp, simt ca ma ofilesc ca frunza la soare. Ma uit cu jind la cer si incep sa visez noaptea plaje, munti si alte destinatii ce imi sunt dragi. Atunci stiu ca e timpul sa pun mana pe niste bilete de avion. De cand s-a nascut fiica noastra, vacantele au fost tot timpul impreuna cu ea. Frumoase, implinitoare pentru familie, dar nu prea se aseamana cu vacantele de dinainte, au pur si simplu alta structura si alt parfum. In plus, de cand a intrat la gradinita, parca e mai mult bolnava decat sanatoasa, asa ca orice forma de duca a ajuns pe planul 100. La fel si dorul meu de explorare a lumii asteia mari, s-a intensificat, incat incepusem sa il miros prin casa.
Asa ca, am hotarat, impreuna cu o prietena, tot mamica de copil de aceeasi varsta cu a noastra, sa mergem intr-un City Break, ca sa ne mai intremam. Ideea initiala a fost sa mergem pe o insula, cu tot cu copii. Apoi, din vorba in vorba, am ajuns la varianta fara copii, acestia ramanand cateva zile acasa cu tatii, ca sa isi consolideze relatia (zicem noi).
Si uite asa, intr-o miercuri seara, asteptam noi frumusel sa ne cocotam in avionul de Palma de Mallorca. Cu o parte de inima inca acasa si cu o mana dand scroll hotarat prin Galeria Foto la care ne tot holbam pe rand (mamele stiu ca Galeria e de obicei plina cu moace de bebe), ca sa ne mai linistim vinovatia ca plecam asa, ca doua mame descreierate. Am aterizat pe la orele 21:00 si ne-am indreptat spre biroul de inchirieri masini. Am ales firma OK Rent a Car, deoarece costa doar 24 Euro sa inchiriem o masina pentru 4 zile. Pentru cei cu buget restrans merita, daca se iau in calcul cele cel putin doua ore petrecute asteptand doar sa ajungem la ghiseu. Era puhoi de oameni, unii mai nervosi decat altii din cauza cozii infernale. Si erau 4 oameni care lucrau de zor, dar efectiv nu dovedeau. Exista si un bilet express, costa 18 Euro si ai prioritate. In rest toate bune cu ei. Am mai achitat un full Casco cam piperat, de 112 Euro si la drum cu noi.
Ne-am cazat in nordul insulei, in Port du Pollença. Pentru familii este foarte frumos, cu o plaja lata cu nisip, cu o mare colorata in superbe nuante de turcoaz, cu o faleza ce te pofteste pe terase sau in magazine. Pentru tineret nu as recomanda, e foarte linistit, e destinat mai degraba familiilor si cuplurilor trecute de 50 de ani. Dar cum noi doream doar explorarea insulei si relaxare, a fost acceptabil. Data viitoare cu siguranta as alege Palma de Mallorca sau coasta din sud, am inteles ca e mai animata, dar depasea bugetul nostru de cazare.
Cateva date generale despre insula… Mallorca este cea mai mare din arhipelagul insulelor Baleare. Serra de Tramuntana, devenit si patrimoniu UNESCO, reprezinta lantul muntos extrem de pitoresc al insulei, faimos pentru coastele abrupte desprinse parca din filmele Harry Potter, cu serpentinele sale ce te duc cu gandul la Transfagarasan, cu peisaje ce iti taie respiratia, cu orasele si satuce cochete, strajuite de plantatii de portocali si lămâi. Desi are o populatie de doar o jumatate de milion (2010), Mallorca primeste peste 23 de milioane de turisti anual.
Insula este un caleidoscop al diversitatii, cat sa te tina ocupat o vacanta intreaga si sa te determine sa revii. In nord e mai multa istorie, pe partea de nord – vest traversezi muntii si esti ademenit cu peisaje spectaculoase si sate imortalizate in timp. Coasta de est are multe plaje si pesteri, in unele poti merge chiar la concerte live. Adevarata Mallorca, rustica, salbatica, rurala, cu mori de vant antice, paduri de migdali, maslini vechi de cand lumea, se gaseste in Es Pla, o campie fertila din mijlocul insulei. Iar sudul insulei, cel mai turistic, ofera distractie, plaje, sute de restaurante, baruri si magazine simpatice.
In 3 zile si jumatate am facut mai bine de 700 de kilometri de colo-colo. Nu am explorat tot ce merita si nici nu am fi reusit, dar mi-am promis sa notez cateva lucruri care m-au impresionat.
1. Torrent de Pareis.
In primul rand, drumul pana acolo este SPECTACULOS! Daca ai rau de masina, mai bine te gandesti de doua ori. Dar daca totusi o pornesti din loc, pregateste-te pentru o experienta de neuitat, o poveste de dragoste intre munte si mare. Un drum pitoresc pe un versant abrupt, unde marea iti ramane fidela privirii, curbe multe si inguste cunoscute la noi ca varf de ac, adica de 180 de grade, roci de o frumusete ce te lasa fara cuvinte, capre care, din cand in cand, mai topaie pe culmi de neatins, uneori si cate un magar ce nu se misca din mijlocul drumului.
Sunt momente cand te rogi din toata inima sa nu iti apara vreo masina din fata, valeu de vreun autocar. Ajunse la Port de Sa Calobra, nu am mai avut voie sa parcam in parcarea cu plata, care se inchidea la 19:30, ci “ilegal” in fata unui restaurant, ale carui locuri de parcare erau doar pentru clienti. Drumul pe jos pana la plaja este partial prin munti, prin tuneluri pentru pietoni, luminate si care, pe alocuri, au “ferestre” in piatra, de unde albastrul marii te imbie la o baie. Si mergi vreo 5 – 10 minute bune, noi intrebandu-ne daca am ajuns bine, deoarece era dupa ora 19:00, soarele se vedea doar sus pe creste, iar oameni nu prea erau.
O alta varianta este sa mergi pana in Escorca si de acolo sa faci hiking prin tot defileul, neaparat cu bocanci de munte! Am vazut doar poze, ulterior, si mai ca mi-am bagat unghia in gat ca nu am ales aceasta varianta. Este un traseu dificil, dureaza intre 4 si 6 ore coborarea.
Iar cand am ajuns la capatul ultimului tunel am ramas amandoua ca traznite. Nu exagerez deloc cand zic ca am ramas cu gura cascata. Asa ceva eu nu am mai vazut nicaieri, nu e de mirare ca Torrent de Pareis este inclus in patrimoniul UNESCO (ghidul meu de baza la explorat). Caut si caut cuvintele si imi e atat de greu sa descriu maretia acestui loc. Este un golf ca un creuzet. Ca o clepsidra taiata la jumatate. Munti falnici strajuiesc acest golf, dar asa aproape intr-un cerc perfect, simtindu-te pe de o parte ocrotit, pe de alta parte, un fir de nisip in maretia naturii.
Aceasta poza, printre cele mai frumoase gasite online, nu ii face deloc cinste! Grandoarea e in spate! Plaja este cu pietre si intrarea marii in golf este destul de lata, dar, in comparatie cu falnicia muntilor de acolo, pare minuscula. Seara fiind, erau doar cateva persoane, o liniste de nedescris, apa stralucea sub soare in departare (pe plaja era deja umbra aproape completa la acea ora). Am facut o baie binemeritata si am admirat muntii sprijinite de geamandura, cu sufletul plin de atata frumusete. Nu ne venea deloc sa plecam, asa ca am tot stat, ramanand printre ultimele suflete pe acolo.
Dar s-a potrivit perfect sa stam asa mult, caci pe drumul inapoi soarele se hotara sa apuna, luminand totul intr-o nuanta armonioasa de auriu, aproape divin. Fiind solstitiu de vara, implicit cea mai lunga zi din an, apusul a fost undeva intre 21:00 si 22:00. S-a nimerit sa fim in varful muntilor, unde am oprit si ne-am asezat pe o culme, cu picioarele atarnand in gol, la peste 1000 de metri.
2. Capul Formentor si plaja Formentor
Mai jos este o poza cu drumul spre Formentor, la fel de plin de serpentine ca si cel de sus, dar e o alta priveliste. Stanci golase, albastrul cerului, o mare linistitoare in departare si respiratia taiata cand mai intalneai valuri de biciclisti care urcau cu o viteza inexplicabila mie. Adrenalina combinata cu privelisti salbatice.
Pe drum sunt diferite locuri unde poti opri pentru a admira peisajul, stiu ca noi am tras pe dreapta undeva intre Punta la Troneta si Punta de la Nau. Ne-am cocotat sus de tot pe o coasta unde ne-am imprietenit cu un austriac biciclist din Innsbruck (care erau sansele sa dam tocmai de un austriac, el fiind singura tipenie de om la acea ora matinala?!). Iar imaginea imortalizata mai jos, facuta cu un amarat de telefon mi-a ramas profund impregnata in amintire. La plaja din departare se cobora la pas pe o poteca abrupta, se vede ca e mai degraba pentru cunoscatori decat pentru turisti.
Capul Formentor este cel mai nordic punct al insulei, cu un far desenat parca de un pictor talentat. A fost deschis in 1836 dupa cativa ani de munca, deoarece materialele puteau fi aduse doar pe mare. Este destul de aglomerat si uneori masinile parcheaza pe partea carosabila, facand trecerea destul de dificila si mai ales intoarcerea masinii.
Dupa atata urcus si pe o caldura destul de hotarata, am decis sa ne si scaldam piciorusele. Plaja Formentor a fost prima pe care am vizitat-o si, mie personal, mi-a placut cel mai mult. Nu intamplator e una dintre cele mai fotografiate plaje de pe insula. Apa este extrem de curata si porneste in degrade de la bleu ciel – alburiu pana la turcoaz inchis, nisipul este fin-fin, aproape alb si e mai mare placerea sa admiri peisajul strajuit de paduri de pini cand faci pluta.
3. Fornalutx si Sóller
Desemnat “cel mai frumos satuc al Spaniei 2018”, Fornalutx se gaseste in partea de vest a insulei, langa Port du Sóller. Este vechi si de culoarea pamantului, casele sunt un exemplu de frumusete rurala, asa dichisite cum erau, iar ce m-a impresionat cel mai mult este ca fiecare alee este doldora de plante ornamentale, ferigi si flori care mai de care. Combinatia verde viu, albastrul pastel al cerului si maroul monoton al cladirilor este unica si te lasa cu senzatia ca esti back in time. Este foarte, foarte mic si plin de turisti, iar in comparatie cu alte sate vizitate prin Spania recunosc ca am avut ceva dubii legate de faptul ca e chiar cel mai frumos.
La o aruncatura de bat este orasul Sóller, foarte pitoresc, cu o catedrala impozanta si cunoscut in zona pentru trenuletul cochet care te plimba atat pe coasta, cat si prin oras, lasandu-te liber cu propria ta imaginatie si putere de a fi lasat impresionat.
4. Deià si Valdemossa
Daca esti in cautare de un apus fara egal, orasul Deiá este faimos pentru aceasta. Cocotat pe un varf de munte si construit in trepte pana in vale, orasul, ce seamana mai mult cu un sat mai mare, a fost populat inca din vremuri preistorice. Aici locuitorii au gasit izvoare din abundenta, multe pesteri si, cu destul de multa munca, au creat o zona agricola fertila terasata, precum si un sistem complex de irigatie si utilizare a apei potabile (care este folosit si astazi). Inca de cand erau sub dominatie romana si ulterior araba, orasul s-a axat pe plantarea de maslini, pe terase pitoresti facute manual. Acestia pot fi admirati si in zilele noastre, dand orasului un aer pur mediteranean.
Cafe Miro, Deia
Cat despre Valdemossa… ce sa va zic… mi-a intrat direct la inima, m-as reintoarce cu drag si as petrece mai mult timp. Dar se pare ca nu sunt singura, Chopin a locuit o iarna acolo si exista si un muzeu ce ii este dedicat, unde se poate admira pianul la care canta. Manastirea Valdemossa, construita in secolul XIV de renumitul Ramon Llul, este, de asemenea, un punct important in istoria si faima orasului. Dincolo de acestea, orasul este ca un balsam, cu alei late si pline de platani, cu bancute cochete ici si colo, cu magazine traditionale (si unele mai turistice) si cu un aer de vacanta greu de combatut.
5. Palma de Malloooooorcaaaaaaaaaaaa
Dupa cum ziceam si la inceputul articolului, imi pare tare, dar tare rau ca nu ne-am cazat aici. Am ajuns la ora siestei si totul era destul de apatic, dar chiar si asa, nu aveai cum sa nu te bucuri de minunatia aceasta! O bijuterie de oras! Iar odata cu orele serii, orasul parca s-a trezit la viata, sub culorile asfintitului ce il transferau parca intr-o poveste. Animatie, piatete de o frumusete coplesitoare prin combinatia atipica de platani sau maslini fooooooarte vechi pe fundal de case coloniale sau unele in stil baroc, cu balconase pline de verdeata si flori. Magazine de decor interior din care uitai sa mai iesi, restaurante cu design-uri care mai de care, cu boutique hoteluri in care imi place sa intru si sa le vad gradinile sau terasele superb amenajate, curti interioare ascunse de ochii lumii, cate si mai cate!
Catedrala gotica La Seu, a fost inceputa in 1230 de regele Jaime I si dedicata Feciorei Maria ca promisiune si act de multumire pentru salvarea de pe mare a intregului echipaj, in incercarea de eliberare a orasului de sub stapanirea araba. A fost finalizata abia in 1601. Coloanele interioare au fost ornate de catre arhicunoscutul artist Antoni Gaudi. Fatada principala, cea orientata spre Palatul Almudaina, a fost distrusa in cutremurul din 1851 si reconstruita ulterior. Era deja inchisa, asa ca i-am dat tarcoale, iar prietena mea arhitect mi-a povestit cu detalii simpatice cum a fost construita. Este clasata in top 4 mondial al celor mai frumoase lacase de cult. Iar mie mi-a ramas intiparit in minte cum eu si cativa copii, chiar la baza catedralei, alergam febril dupa baloane de sapun, facute de un domn cam garbovit, caruia i-am lasat tot maruntul de prin portofel.
Daca doresti sa imortalizezi in poze de neuitat golful Bahia de Palma si orasul in sine, atunci merita o vizita la Castell de Bellver, singurul castel circular din Spania. Ridicat la comanda lui Jaume al II-lea pe varful dealului Puig de Sa Mesquida, dateaza inca din secolul al XIV-lea si a fost gandit ca resedinta de vara, fiind transformat intre timp in inchisoare.
Cele mai frumoase plaje din sudul insulei Malloca sunt: Magalluf, Palmanova, Santa Ponsa, Peguera si Cala Mayor.
Tot in sud, langa Colónia de Sant Jordi se gaseste plaja cu nisip fin Es Trenc, lunga de peste 2 km. Este destul de linistita si te imbie la o baie cu ragaz in apele sale de cristal.
6. Portocristo si Cuevas del Drach
Nu am mai ajuns pana acolo, dar era pe lista noastra sa vizitam si Cuevas de Drach, tradusa ca Pestera Dragonului. Sunt de fapt patru pesteri interconectate, Cueva Negra, Cueva Blanca, Cueva de Luis Salvador si Cueva de los franceses, avand o lungime de peste 4 km si adapostind cel mai mare lac subteran din lume, Lacul Martel. Am gasit multiple brosuri in care erai invitat la concerte de muzica live ce au loc in subteran, locul avand o acustica greu de egalat. Acestea dureaza cam 10 minute si cantaretii apar pe barci, acompaniati de faclii si spectacole de lumina.
Portocristo, fost sat pescaresc, a devenit intre timp o atractie turistica, fiind totusi linistit si elegant, recomandat mai ales familiilor cu copii, doritori de plaje diafane, snorkeling si alte activitati nautice.
Prietenei mele i-a placut foarte mult Alcúdia, pe coasta de nord – est, mie nu mi-a placut in mod deosebit. Are un aspect mai degraba arab decat mallorcan, ducandu-ma cu gandul la Maroc (desi e in Africa), o tara pe care o iubesc. In Inca, in fiecare joi, se gaseste cea mai mare si cunoscuta piata stradala, cu zeci de tarabe si tot ce iti doreste inimioara, mai ales produse de pielarie create local. Iarasi nu l-as recomanda, nu mi-a placut spre deloc, dar stim deja cu totii ca gusturile nu se discuta!
In concluzie, luati-va bilete de avion si la explorat Mallorca! Este chiar o experienta foarte faina, diversa, neavand prea mult timp sa te plictisesti. Acopera multe activitati si gusturi, ofera o diversitate culturala, istorica si de divertisment inmiresmata in aroma de pini si turcoaz.
“Locuiesc in Palma de Mallorca, Spania,
si nu cred ca sunt locuri mai frumoase ca aceasta in lume.”
Rafael Nadal”