Locuiesc de opt ani in Viena si abia vinerea trecuta am auzit de existenta unui univers super fain – Haus der Musik – Klangmuseum Wien. Casa Muzicii si Muzeul Sunetului din Viena. Am ajuns acolo cu fiica mea, in varsta de aproape trei ani, si am ramas de-a dreptul impresionata. Este un muzeu atat pentru adulti, cat si pentru copii si tineri, fiind atat de interactiv.
In inima Vienei, foarte aproape de Opera, este o poarta magica care te invita sa pasesti in lumea muzicii. Si nu, nu e un muzeu oarecare, plictisitor, static, unde citesti biografia lui Mozart si vezi cateva instrumente muzicale. Este fostul palat al arhiducelui Carl, o “casa” veche, aristocrata, transformata intr-un muzeu cu patru etaje, cu incaperi foarte generoase. Exista o combinatie perfecta intre informatii si interactivitate, intre detalii si elemente care necesita actiunea ta directa, intre un design sublim si eficienta in a transmite un mesaj. Toata partea interactiva se muleaza atat pe curiozitate adulta, cat si pe interes copilaresc, fiind destul de versatila.
Scarile spre primul etaj sunt transformate intr-un pian, cu trepte albe si negre, care, evident, scot sunete cand pasesti pe ele. In plus, pe perete se proiecteaza si se lumineaza partitura si notele asociate fiecarei clape. Am stat doar acolo vreo 25 de minute, unde toti copiii erau in delir. Radeau, cantau, asteptau sa le vina randul, sareau cate doua trepte, sareau cate doi sau trei impreuna, chiuiau, iar parintii, in cele mai multe cazuri, isi filmau odoarele fericite sau topaiau si ei zambind larg.
La primul etaj se gaseste muzeul dedicat filarmonicii din Viena, cea mai cunoscuta la nivel mondial. Infiintata in 1842 de compozitorul Otto Nikolai (1810-1842), orchestra a devenit faimoasa in intreaga lume pentru concertele sale desavarsite. Cele mai renumite concerte sunt: Concertul de Anul Nou, la care nu se pot cumpara bilete, ci este o loterie (fiind unul dintre cele mai ravnite evenimente culturale din lume) si concertul in aer liber, care are loc vara, in gradinile din Schönbrunn si intrarea este gratuita.
La acest etaj este o camera transformata in sala de cinema, unde poti urmari inregistrari ale acestor concerte. Fiica mea a stat nemiscata cam 15 minute aici, ceea ce este wow! pentru firea ei energica.
Pe langa multitudinea de informatii, detalii si poze, aici se gaseste si o zona interactiva, unde poti sa creezi o melodie de vals cu ajutorul a doua zaruri! Da, da, zaruri! Pana la patru participanti arunca zarurile, evident, pe rand, si o arie muzicala se creeaza pe un ecran special.
Etajul al doilea, intitulat Sonosfera, este dedicat in exclusivitate explorimentarii Sunetului. De la originea sunetului, la reglaje de frecvente si intensitati, la a asculta sunetul prenatal, din pantecul mamei, la sunetele micro- si macrocosmosului, la importanta vocii, ca instrument muzical in sine, la Polifonium si pana la Laboratorul Sunetelor.
Zona mea preferata de la etajul al doilea, precum si a fiicei mele, este Instrumentarium. O zona interactiva, dedicata instrumentelor muzicale, dar mai ales un loc unde poti canta la instrumente supradimensionate! Toba imensa, in care poti bate cu palmele si care, din cand in cand, se lumineaza, a fost highlight-ul etajului! Exista si ecrane speciale, unde poti alege sa asculti diferite instrumente muzicale, unele mai cunoscute, altele mai rare – inregistrate in prealabil. Am stat aici cel putin jumatate de ora, in timp ce degetele ei mici apasau pe ecrane, corzi, bateau in toba. Iar piciorusele ei fugeau de colo-colo, fascinata de magia sunetului.
Cu greu ne-am desprins de acest mini-univers si am ajuns la etajul al treilea, botezat Marii Compozitori – Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, Johann Strauss, Gustav Mahler, Arnold Schönberg, Alban Berg si Anton Webern. Un design ireprosabil, o combinatie de lumini si umbre, detalii care te socheaza, precum trunchiuri inalte de copaci, pe care se gasesc poze inramate, care vor sa sugereze importanta padurii ca sursa de inspiratie pentru marele compozitor romantic Gustav Mahler (1860-1911), lampi aprinse, care iti dau sentimentul ca te afli in sufrageria lui Mozart, carti cu retetele culinare preferate ale lui Beethoven, zeci de obiecte personale, banci de catifea. Oh! cate si mai cate! Daca esti pasionat de detalii, te va fascina acest etaj.
Sunt multe mini-zone interactive. Spre exemplu, e un panou unde poti asculta interactiv cum auzul lui Beethoven s-a diminuat treptat, pana la surzenie. O idee atat de simpla, dar absolut geniala!
La un calculator special numit Namadeus, programat pe baza jocului muzical al lui Mozart – KV 516f, poti sa-ti transformi, intr-un mod jucaus, numele de botez intr-o interpretare muzicala. KV 516f este un sistem creat de Mozart pentru studenta sa Franziska von Jacquin, in 1787, transformand literele si alfabetul in sunete muzicale, care apoi pot fi combinate intr-o mare varietate melodica.
Insa, de departe, in top top top-ul preferintelor si a cozii de copii care isi asteptau randul, locul magic al acestui etaj (si preferatul meu din tot muzeul) este Dirijorul Virtual. Este un podium special creat, in care poti intra, fara experienta sau cunostinte muzicale, in rolul de dirijor al Filarmonicii din Viena!
Este bine cunoscut faptul ca, de multe ori, în actul cultural, valoarea gestului dirijoral este mai importantă chiar decat valoarea piesei supusă audiției. Dirijorul asigură prin gesturile lui, legate direct de practica muzicală, timpii, ritmica și dinamicile dintr-o compoziție muzicală, armonia intregii orchestre. Aici, in muzeu, iti poti alege aria muzicala pe care doresti sa o dirijezi, iei bastonul magic in mana si incepi sa gesticulezi. Pe marele ecran din fata ta, unde este inregistrata orchestra Filarmonicii din Viena, acestia canta mai repede sau mai incet, in functie de miscarile mainii tale.
Partea amuzanta este ca, din cand in cand, se opreste orchestra din cantat si cate un membru incepe sa zica lucruri foarte amuzante, care nu s-au repetat deloc, cat am stat noi acolo, vreo 20 de minute, poate chiar mai mult. Am ras cu totii, copios si din toata inima, cand “dirijorul” era luat la rost si era intrebat ce experienta muzicala are, ca e scandalos cat de necoordonat conduce orchestra, ca asa ceva nu se poate, chiar nu are ureche muzicala sa auda ca e fals si tot asa.
Va garantez, locul acesta este un hit pentru copii, dar si adulti, deopotriva!
Am ajuns si la ultimul etaj, Virto Stage – Scena virtuala. Sunt doua zone: Concertul Zoo, unde copiii pot alege doar miscand mana prin aer, dintr-un repertoriu vast de variante muzicale cu animale, unde invata timpii batand din palme, unde pot crea muzica si se amuza cu varietatea de pinguini, elefanti, broscute si alti prieteni animale. Si apoi, zona a doua, Perlele Timpului, unde miscarile corpului tau creeaza imagini, colorate, precum si muzica, pe un ecran supradimensionat.
Si de aici ne-am desprins tare greu, mai ales de zona Zoo, in care am ramas cu totii destul de fascinati. Mai ales pentru ca sala a fost creata ca la opera, pe etaje, unde copiii se cocoata si coboara in voie.
La ultimul etaj se gaseste si un magazin ce ofera un caleidoscop larg de optiuni, foarte frumoase toate. Multe cutiute muzicale, CD-uri, obiecte cu partituri, agende superbe si multe, multe altele.
Aici gasesti detalii despre bilete si costuri, iar accesul este gratuit pentru copiii pana in trei ani. Exista si varianta sa faci turul noaptea, incepand cu ora 20:30 ( uhhh, suna misterios de-a dreptul), cand biletul de intrare este la jumatate de pret.
“Muzică este pentru totdeauna;
muzica trebuie să crească și să se maturizeze împreună cu tine,
stând în preajma ta până în clipa morții.”
Paul Simon
Sursa tuturor pozelor: Haus de Musik