Nu sunt fan McDonalds. Chiar deloc as putea spune. Am mancat la ei de cateva ori in viata mea, de doua ori mi-a fost rau cateva zile dupa aceea. Si apoi au mai fost opririle irationale din timpul sarcinii la McDrive, poftind cartofi pai. In afara de aceste patru ocazii, mai sunt uneori tentata de inghetata lor, McSunday cu caramel sau McFlurry cu Lion (nu mai exista din pacate).
Dar dincolo de neiubirea mea fata ce acest lant de restaurante, recunosc ca mi-a placut enorm filmul The Founder, care prezinta povestea acestei francize, cum de la un stand de burgeri de la capatul lumii a ajuns sa fie prezent peste tot in lume. Are deja nota 7,2 pe IMDb.
Imi aduc aminte ca acum cativa ani citisem intr-un articol din Harvard Business ca Ray Kroc, fondatorul McDonalds a mers la o conferinta in cadrul unui campus universitar si i-a intrebat pe studenti daca stiu cu ce se ocupa el. Toti au ras si au spus ca da, bineinteles, el e domnul cu burgeri si cartofi pai. Si el a raspuns: “Fals. Eu nu ma ocup cu burgeri, eu ma ocup cu afaceri imobiliare.” La acea vreme m-a luat prin surprindere acest paragraf din articol, dar dupa ce am vizionat filmul, am inteles complet ce a vrut sa spuna.
Un film despre perseverenta, perseverenta, perseverenta. Despre oamenii potriviti la locul potrivit. Sa iti urmezi instinctul si pasiunea, uneori chiar obsesia. O pelicula ce arata ca unii oameni au mai multe fete, in functie de interes. Despre perseverenta, dar deja am amintit-o pe asta. Dar nu ma pot abtine, caci inca o data mi se dovedeste ca este cheia succesului.
Merita vazut! Parol!
“Norocul este un divident al sudorii.
Cu cât transpiri mai mult, cu atât eşti mai norocos.”
Ray Kroc