Now Reading
Cand fiul meu va avea 30 de ani… va veni la mine si va zice…

Cand fiul meu va avea 30 de ani… va veni la mine si va zice…

Candva o sa am un fiu si o sa fac totul invers. Inca de la varsta de trei ani am sa-i zic incontinuu:

“Dragul mamei, nu esti obligat sa devii inginer sau avocat. Nu conteaza ce meserie vei avea cand vei creste mare. Iti vei dori sa fii comentator de meciuri de fotbal la TV sau clovn intr-un centru comercial? Asa sa fie, ai toata sustinerea si sprijinul meu!”

Si cand va implini 30 de ani, acest clovn chel, cu o grimasa stearsa pe fata, va veni la mine si-mi va spune: “Mama, am 30 de ani si sunt un clovn intr-un centru comercial! O astfel de viata ai vrut sa am? La ce te-ai gandit, Mama, cand mi-ai spus ca nu conteaza sa ai studii superioare in ziua de azi ? La ce te gandeai cand, in loc să exersez temele pentru matematica, ma lasai sa ma joc cu baietii afara?

Iar eu ii voi răspunde: “Dragule, dar eu am avut grija de tine, doar ca nu am vrut sa pun o presiune asupra-ti sau sa-ti influentez decizia! Si, atunci, el va continua: ,,Eu nu stiam ce fac la varsta respectiva, eram doar un copil, cum puteam sa iau vreo decizie, dar tu, tu, tu mi-ai distrus viata!”

Atunci eu, ridicandu-ma in picioare cu privirea fixata pe el voi spune: “In lumea aceasta exista două tipuri de oameni: unii, care traiesc viata asumandu-si responsabilitătile, si ceilalți, care cauta vinovati. Si daca tu nu ințelegi acest lucru inseamna ca esti un idiot.”

Atunci, el, zicand ,,Ah!”, va lesina. Va fi nevoie de aproximativ cinci ani pentru terapie.

Sau povestea se va intampla in felul urmator. Candva voi avea un fiu si o sa fac totul invers, am sa-i zic de la vârsta de trei ani:

,,Nu fi idiot, dragule, gandeste-te la viitorul tau! Invata bine la scoala, daca nu vrei sa lucrezi toata viata operator la un call-center.”

Si, la varsta de 30 de ani, acest programator cu un inceput de chelie, va veni la mine si-mi va reprosa: “Mama, am 30 de ani si muncesc la Google. Muncesc cate 16 ore pe zi. Nu am familie si nici viata privata. La ce te-ai gandit, Mama, cand mi-ai zis ca o munca bine platita ma va face fericit? Care era scopul tau atunci cand ma obligai sa-mi insusesc matematica avansata?”

Iar eu ii voi raspunde: “Dragule, eu doar am vrut sa ai, ca toată lumea, studii superioare universitare! Sa ai cat mai multe posibilitati in viata! Si atunci el va continua: “La ce dracu as avea nevoie de studii superioare si posibilitati profesionale, daca sunt nefericit? Cand vad cat de fericiti sunt clovnii din centrele comerciale, ii invidiez. As fi putut fi eu in locul lor, dar din cauza ta am ajuns aici, tu, doar tu ești de vina.”

Atunci eu, ridicandu-ma in picioare cu privirea fixata pe el, voi spune: ,,In lumea aceasta exista două tipuri de oameni: unii, care traiesc viata asumandu-si responsabilitătile, si ceilalți, care se plang tot timpul. Si daca tu nu intelegi acest lucru inseamna ca esti un idiot.”

Atunci, el zicând ,,Ah!” va lesina. Va fi nevoie de aproximativ cinci ani pentru terapie.

Sau se poate intampla in felul urmator. Candva voi avea un fiu si o sa fac totul invers. Am sa-i zic de la vârsta de trei ani: “Eu nu sunt aici pentru a-ti tine morala zi si noapte, eu sunt aici pentru a-ti darui iubire, sustinere si afectiune parinteasca. Daca ai intrebari, du-te la taica-tu sa te educe el, fiindcă nu vreau sa fiu din nou vinovata.”

Si, la varsta de 30 de ani, acest regizor cu un inceput de chelie va veni la mine si-mi va reprosa: “Mama, am 30 de ani. De 30 ani incerc din rasputeri sa-ti atrag atentia, Mama. Ti-am dedicat zece filme si cinci spectacole. Am scris o carte despre tine, Mamă. Am impresia ca te doare in basca. De ce nu mi-ai dat niciun sfat si ma trimiteai după sfaturi la tata?”

Iar eu îi voi răspunde: “Dragule, nu am vrut sa te influentez cumva in luarea deciziilor, iar pentru sfaturi era mereu alaturi tatal tau.”

Si atunci el va continua: “De ce as fi avut nevoie de sfaturile tatalui, daca te întrebam pe dumneata? As fi fost gata sa fac orice numai sa aud o singura data ce crezi despre mine. Cu tacerea ta mi-ai distrus viata, e numai vina ta.”

Atunci eu, ridicandu-ma in picioare cu privirea fixata pe el, voi spune: ,,In lumea aceasta exista doua tipuri de oameni: unii, care traiesc viata asumandu-si responsabilitătile, si ceilalti, care asteapta ceva tot timpul. Si daca tu nu intelegi acest lucru inseamnă ca esti un idiot.”

Atunci, el zicand ,,Ah!” va lesina. Va fi nevoie de aproximativ cinci ani pentru terapie.

Acest text e o profilaxie buna pentru mamicile care isi propun ca obiectiv sa devina mamici perfecte. Relaxati-va, oricum va gasi o nemulțumire!

Fragment preluat din scrierile Svetlanei Hmeli.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Scroll To Top