Asa a inceput conversatia pe Skype cu o prietena fara de egal, careia ii voi fi alaturi intotdeuna. Mi-a povestit despre viata ei, cum din varf a coborat ca pe un topogan imaginar direct in prapastie, de pe o saptamana pe alta. Si nu doar pe un plan al vietii, ci pe toate in acelasi timp: profesional, emotional, sentimental, de sanatate, ca mama, ca logodnica, ca fiica, ca manager international, ca tot…
Si atunci i-am spus atat: “Draga mea, cand totul pare sa se destrame in jurul tau, de fapt doar se rearanjeaza piesele vietii, inspre mai bine.”
Uimitor, m-a crezut si am inceput sa ne gandim cum ar putea fi mai bine. De ce are nevoie? Si a actionat, zi dupa zi, desi ii venea sa planga si sa se ascunda in debara, sa injure, fara intrerupere, tot sistemul romanesc financiar, in timp ce scormonea dupa ultimii bani in buzunar ca sa cumpere Pampers pentru copil, in timp ce umbla pe la spitale pentru a-si salva tatal si, in paralel, de a-si pune propria firma pe picioare. Cum de la un salariu de peste 4000 €/luna a ajuns sa nu mai aiba nimic, platind doctori si taxe la ANAF.
Dar ce nu a facut? Nu a renuntat la incredere!
Oricat de grele erau zilele, a continuat sa creada! Sa se increada ca totul va fi bine! Ca viata sa se rearanjeaza. Ca nu are cum sa nu fie mai bine.
Zi de zi vorbim si acum, dupa aproape o luna, parca e alt om. Nu e totul perfect, nici roz bombon, dar simte ca urca pe treptele reusitei, usurel asa, iar fiecare element din viata sa incepe sa prinda contur si sens din nou.
Si recunosc, ma uimeste, dincolo de simturi, puterea omului de a trece prin dificultati, daca esenta ii e tare ca lemnul de mahon. Nimic nu te poate opri daca esti determinat si lupti. Si cum totul, in antiteza, e greu, imposibil si anevoios, daca te lasi moale, ca o frunza in cadere, in bataia evenimentelor si a circumstantelor.
Asa ca hai! Sus! Ai curaj sa visezi, gaseste puterea sa lupti! Dezgroapa potentialul ascuns sub epiderma ta! Urmeaza-ti entuziasmul! Incepe proiecte! Povesteste cu cei dragi ce te framanta! Cauta oameni care te sustin si te incurajeaza.
Si adu-ti aminte, ca sa te inalti cat mai sus pe o trambulina,
trebuie sa cobori cat mai adanc.
Si invers, cand esti cel mai jos,
poate e doar avantul de care ai nevoie
pentru a sari cat mai sus!
Atat, adu-ti aminte! Si e suficient!